Credinţa noastră, viaţa noastră

Autor: Fernea Codruţa
Teme: Asociaţii, Istorie

În zilele noastre, în care se tinde tot mai mult spre o desconsiderare tot accentuată a Bisericii, un rol important în viaţa acesteia îl au laicii. Aceştia, în colaborare cu clericii, pot şi trebuie să propovăduiască învăţătura creştină pe care şi-au însuşit-o.

ÃŽncă din perioada interbelică, tineretul Bisericii Greco-Catolice a fost cuprins în rândurile organizaÅ£iei ASTRU însemnând atunci “AsociaÅ£ia StudenÅ£ilor Români UniÅ£i”, iar astăzi “AsociaÅ£ia Tineretului Român Unit”. Atât ASTRU înterbelic cât ÅŸi cel de azi sunt organizaÅ£ii de tip acÅ£iune catolică, activ implicate în viaÅ£a Bisericii, cu statutul ÅŸi direcÅ£iile de activitate inspirate din cele ale AcÅ£iunii Catolice Italiene[1].

Înainte de 1948 ASTRU cuprindea numai studenţi şi avea o arie de răspândire limitată la centrele universitare din acea vreme. Compoziţia studenţească a asociaţiei a dat şi caracterul predominant al manifestărilor: întâlniri, conferinţe, discuţii. Exerciţiile spirituale se practicau foarte des, în număr mare, şi, de subliniat, nu de puţine ori cu participarea episcopilor vremii. ASTRU nu s-a limitat doar la acestea. Şi activităţile caritative au ocupat un loc foarte important. ASTRU a dat societăţii oameni mari: aproape toţi foştii membri sunt acum preoţi, medici, profesori universitari, jurişti, savanţi.

ASTRU se naÅŸte la Cluj, din dorinÅ£a Prof. Dr. Alexandru Borza, membru marcant al AGRU ÅŸi un foarte cunoscut botanist, “în acea epocă a luat fiinţă la iniÅ£iativa mea, … AsociaÅ£ia naÅ£ională a studenÅ£ilor români uniÅ£i cunoscută sub numele de A.S.T.R.U. Credeam că a sosit momentul ca să îndemn studenÅ£ii să înjghebeze o asociaÅ£ie religioasă unită care să intre în legătură ÅŸi cu organizaÅ£ia internaÅ£ională Pax Romana, unde prezenÅ£a românilor era de o mare importanţă…”[2]

După mai puţin de 2 ani de existenţă a asociaţiei şi de răspândire a ei în întreaga provincie mitropolitană şi nu numai, se simte nevoia unei organizări la nivel naţional. Astfel, reprezentanţi ai asociaţiilor A.S.T.R.U. din Bucureşti, Cluj, Oradea şi Timişoara se întâlnesc la Oradea la 22 noiembrie 1931 pentru a semna actul constitutiv al Federalei Asociaţiilor naţionale ale Studenţilor Români Uniţi - A.ST.R.U. Statutul Federalei menţionează că acesta «se înfiinţează în baza autonomiei Bisericii Române Unite cu Roma şi stă sub înaltul patronaj al episcopatului Bisericii Române Unite, fiind sub autoritatea directă a I.P.S. Mitropolit de Alba Iulia şi Făgăraş». Federala A.ST.R.U., prin statutul său, îşi asumă rolul de reprezentant al studenţilor români uniţi prin «directivarea unitară şi coordonarea activităţii ASTRU - lor regionale»[3], precum şi reprezentarea acestora în cadrul Bisericii Române Unite, AGRU şi PAX ROMANA. Articolul 7 al statutului menţionează mijloacele de realizare a scopului Federalei: organizarea unui birou permanent, mediatizarea activităţii în presă şi reviste, editarea unei reviste a studenţilor catolici, participarea la evenimentele organizate de AGRU şi Pax Romana. Federala A.ST.R.U. a fost recunoscută oficial: «aprobăm prezentele statute în baza hotărârii conferinţei episcopilor români uniţi din provincia mitropolitană de Alba Iulia şi Făgăraş, ţinută la Blaj, la 23 octomvrie 1931», semnează Episcop Vasile Suciu[4].

Activităţile caracteristice A.ST.R.U-lui interbelic erau organizarea de conferinţe pe teme religioase, seminarii, exerciţii spirituale, spectacole de teatru, coruri, serate dansante şi excursii.

În august 1932 Federala ASTRU devine membru Pax Romana. Astfel, membrii ASTRU sunt invitaţi să participe la întâlnirile internaţionale organizate.

Federala ASTRU tipăreÅŸte în 1933 la Oradea publicaÅ£ia “ASTRU - Revistă naÅ£ională creÅŸtină” care «se prezintă bine ÅŸi e mijlocul prin care entuziaÅŸti noÅŸtri studenÅ£i se străduiesc a contribui la regenerarea concepÅ£iei morale sociale de azi»[5].

Buletinul AGRU din martie 1934 menÅ£ionează că Federala ASTRU are filiale în patru centre universitare: BucureÅŸti, Cluj, Oradea ÅŸi TimiÅŸoara ÅŸi că la acesta a aderat ÅŸi tineretul universitar din IaÅŸi. Federala ASTRU avea, în acel an, preÅŸedinte pe dr. Liviu Telea din Cluj, profesor protector Dr. Al. Borza, iar ca asistent ecleziastic pe Pr. Iacob Popa din Blaj. Datorită unui nou regulament al legii universitare apărut în acea perioadă, studenÅ£i greco-catolici întâmpină dificultăţi în desfăşurarea activităţilor ca organizaÅ£ie independentă. ÃŽn acest sens, prof. Dr. Alexandru Borza intervine în acestă problemă ÅŸi propune «ca să considere în mod provizor organizaÅ£iile locale ASTRU ca secÅ£iunea tinerimii a AGRU-lui diecezan respectiv ÅŸi să înainteze Mitropoliei din Blaj rugămintea de a interveni la Minister pentru recunoaÅŸterea oficială a ASTRU-lui».[6] Comitetul de conducere AGRU aprobă aceste cereri. Astfel, organizaÅ£iile de studenÅ£i greco-catolici funcÅ£ionează cu denumirea provizorie “AGRUL diecezan, secÅ£iunea tinerimii ASTRU”. Comitetul de conducere ASTRU Cluj în anul universitar 1933 - 1934 este compus din: Gh. I. BiriÅŸ, preÅŸedinte; O. Dănilă, vicepreÅ£edinte; P. Serban, secretar general; N. GheÅ£ie casier; O. BiriÅŸ, controlor; V. Borza, secretar de sedinţă; I. NegruÅ£iu, secretar de comitet, Lya Boilă, bibliotecar; S. Hulea, comisia artistică-literară; M. Suciu, comisia spirituală; O. V. Simionetti, comisia de ajutorare» [7].

«Cea mai frumoasă realizare a Federalei ASTRU este, fără îndoială, pelerinajul organizat cu ocazia încheierii Anului Sfânt şi a canonizării lui Don Bosco, marele amic al tinerimii. Pelerinajul făcut sub auspiciile organizaţiei internaţionale Pax Romana, a plecat din Cluj în 28 martie, fiind compus din 30 de membri, studenţi şi studente din Cluj, Oradea, Bucureşti, avându-l conducător pe Păr. G. Jagăr de la episcopia din Cluj. Pelerini noştri vor sosi în ţară chiar în ziua de Paşti dimineaţa»[8].

Buletinul AGRU, din septembrie-octombrie 1937 menţionează: «Asociaţia Naţională a Studenţilor Români Uniţi, prescurtat ASTRU, care joacă rolul de căpetenie între asociaţiile tinerimii, condusă la început de dl. Tomuţa, iar mai pe urmă şi de prezent de dl. Ştefan Linul, ca prezidenţi ai comitetului, în cursul anului, au desfăşurat o activitate dintre cele mai rodnice, reuşind să atragă tot mai mult interesul studenţimii noastre faţă de problemele religioase şi morale. Numărul tinerilor studenţi şi al tinerelor studente înscrişi în asociaţie a crescut simţitor. Şedinţele de comitet au ţinut aproape săptămânal, iar în posturi chiar şi mai multe şedinţe pe săptămână. Au organizat mici adunări de discuţii, la cari au conferenţiat Cl. Dd. Dr. Gavril Iagăr şi Dr. Cosma Avram. Au organizat în postul Sfintelor Paşti exerciţii spirituale, susţinute de Păr. Ion Gârleanu, călugăr franciscan român»[9]

Anul universitar 1938-1939, îi găseÅŸte la conducerea A.ST.R.U Cluj pe Aurel Åžerban, preÅŸedinte; Pavel MândruÅŸcă, secretar general ÅŸi Pr. Gavril Iagăr, părinte spiritual. Din buletinul AGRU, februarie-martie 1939, aflăm că scopul asociaÅ£iei era: «adâncirea vieÅ£ii sufleteÅŸti a membrilor ei ÅŸi intensificarea educaÅ£iei religioase morale ÅŸi naÅ£ionale a studenÅ£imii clujene».[10] ÃŽn cadrul cercului de studii iniÅ£iat de părintele spiritual al A.ST.R.U-lui, s-au abordat, în cinci ÅŸedinÅ£e, temele de discuÅ£ii: “Studentul greco-catolic ÅŸi acÅ£iunea catolică” ÅŸi “Problema căsătoriei”. Sărbătoarea “Pomului de Crăciun” organizată «cu concursul membrilor asociaÅ£iei am aranjat un mic program compus din recitări ÅŸi colinde executate de corul AsociaÅ£iei. La urmă s-au împărÅ£it la peste 70 de copii nevoiaÅŸi de la ÅŸcolile primare din Cluj: haine, ghete, uniforme, bomboane în valoare de 10.000 lei»[11]. Tot în perioada sărbătorilor de iarna a anului 1938 s-au Å£inut două ÅŸedinÅ£e plenare ordinare, una în 6 decembrie, în care a conferenÅ£iat Dr. Cosma Avram despre “AcÅ£iunea Catolică” ÅŸi cealaltă în ianuarie 1939, la care participă ÅŸi I.P.S. Iuliu Hossu, cu tema “Spiritul Universitar” - Prof. Dr. Alexandru Borza.

Anul 1939 aduce ca noutate în viaÅ£a asociaÅ£iei un cerc de studii, care cuprindea două secÅ£ii, una pentru băieÅ£i ÅŸi cealaltă pentru fete. Pe parcursul întregului an fiecare secÅ£ie a dezbătut o temă, astfel studenÅ£ii au discutat despre “studentul greco-catolic ÅŸi acÅ£iunea catolică”, iar studentele au analizat “problema căsătoriei”. Activitatea ASTRU a fost intens susÅ£inuta de I.P.S. Iuliu Hossu, care nu de puÅ£ine ori a participat la activităţile organizate de astriÅŸti. ExerciÅ£iile spirituale se practicau frecvent ÅŸi constituiau un moment de rugăciune ÅŸi comuniune. Ultimele exerciÅ£iile spirituale, dinainte de 1948, au fost Å£inute la BeiuÅŸ, în 7-10 august 1946, ÅŸi au constituit o reîmprospătare pentru viaÅ£a ASTRU-lui. La aceste exerciÅ£ii spirituale au participat aproximativ 80 de tineri ÅŸi au fost Å£inute de către Episcopul Ioan Suciu pentru băieÅ£i ÅŸi Părintele Iuliu HirÅ£ea pentru fete. ÃŽn timpul acestor exerciÅ£ii spirituale se adoptă un imn ASTRU ÅŸi se compune rugăciunea astristului de către Episcopul Ioan Suciu, Pr. Tit Liviu Chinezu ÅŸi Pr. Iuliu HirÅ£ea ÅŸi câţiva studenÅ£i.

Activităţile caritative ocupau un loc important în viaÅ£a astriÅŸtilor. Bolnavii erau vizitaÅ£i de echipe de studente, iar la tradiÅ£ionalele serbări ale “Pomului de Crăciun” se împărÅ£eau daruri săracilor. Dar ASTRU nu organiza numai, conferinÅ£e, exerciÅ£ii spirituale sau activităţi caritative, ci ÅŸi activităţi cu caracter recreativ: ceaiuri, excursii ÅŸi seratele dansante.

În august 1937, Ştefan Linul şi Viorica Borza participă ca reprezentanţi ai ASTRU-lui clujean la Congresul Pax Romana ţinut la Paris, iar în 1938 la Congresul de la Bled şi Ljubliana, Iugoslavia din 22 - 28 august 1938, participă Viorica Borza şi Alexandru Istrate. Datorită războiului, astrişti sunt împiedicaţi să participe la Congresul Pax Romana de la New York.

Datorită deplasării Universităţii din Cluj la Sibiu şi a situaţie tulburi în care se găseşte Transilvania la începutul anilor 40 nu am reuşit sa identificăm documente care să conţină informaţii clare referitoare la asociatia nostră. Facem un apel pe acestă cale către toţi aceia care ne-ar putea ajuta cu informaţii, orale sau scrise, despre acea perioadă ca să ni le facă cunoscute în aşa fel încât să putem să ne completăm mica noastră arhivă.

«Datorită evoluÅ£iilor politice cunoscute din perioada comunistă din perioada 1947-1948, Uniunea Tineretului Comunist (U.T.C.) a luat în vizor ÅŸi ASTRU. La alegerile conducerii U.T.C. din februarie 1948 s-a formulat o coaliÅ£ie care urma să pună mana pe ASTRU. InformaÅ£i din timp de ce urma să se întâmple… împreună cu Pr. Nicolae Pura am mers în audienţă la P.S. Iuliu Hossu care ne-a sfătuit să ne autodizolvăm, să oprim activitatea oficială ÅŸi să depunem toată arhiva la Episcopie… lucru pe care l-am ÅŸi făcut ÅŸi care prin evoluÅ£iile ulterioare s-a arătat benefic ÅŸi pentru ASTRU…» [12] ne mărturiseÅŸte Dr. Petru Pitea, preÅŸedintele de atunci al ASTRU

Chiar dacă oficial nu mai exista, ASTRU şi-a continuat activitatea şi în perioada de clandestinitate a Bisericii noastre. În ţară, spiritul ASTRU trăieşte în inimile tuturor celor care, cândva, au fost astrişti, iar amintirea acelor ani şi formarea dobândită atunci, îi face să reziste prigoanei comuniste. În afara ţării, datorită Misiuni Române Unite existente la Paris, studenţi astrişti plecaţi să-şi completeze studiile au ocazia să continue apostolatul început în ţară. Astfel, aceştia colaborează cu Centrul Catolic Francez şi Acţiunea Catolică Italiană. Din activităţile la care au participat putem aminti: Congresul misionar Pax Romana (martie 1948), Congresul Federaţiei Naţionale de Acţiune Catolică din Franţa (iulie 1948), Congresul Acţiunii Catolice italiene (martie 1949), pelerinaj la Banneaux, Belgia (iunie 1949).

ÃŽn “Indreptar. Foaie pentru gând ÅŸi faptă creÅŸtinească” apărut în ianuarie 1951 se menÅ£ionează: «ASTRU e avantgarda celor ce luptă pentru renaÅŸterea societăţii româneÅŸti prin credinÅ£a creÅŸtină ÅŸi vrea ca acestă credinţă creÅŸtină să fie adoptată ca o nouă formă de conduită atât în viaÅ£a publică cât ÅŸi în cea particulară.

ASTRU consideră valorile proclamate de Cristos singurele valori absolute, iar pe celelalte valori omeneşti le consideră ca simple mijloace pentru a ajunge la idealul suprem: mântuirea»[13].

În anul 1990, odată cu redobândirea libertăţii Bisericii Greco-Catolice, un grup de tineri încearcă la Cluj reactivarea asociaţiei. Această tentativă eşuează, însă un alt grup de tineri reuşeşte acest lucru în anul 1994, modificându-i numele în AS.T.R.U. - Asociaţia Tineretului Român Unit şi făcând-o astfel accesibilă oricărui tânăr.

AS.T.R.U. a funcţionat la Cluj ca şi grup de iniţiativă până în decembrie 2002 când s-a legalizat ca şi asociaţie. Mai târziu, în februarie 2003, a obţinut recunoaşterea şi binecuvântarea oficială a Bisericii Greco-Catolice prin P.S. Florentin Crihălmeanu, eparhul de Cluj-Gherla, atât ca asociaţie caracteristică Bisericii Greco-Catolice cât şi ca şi continuator al A.ST.R.U. de înainte de 1948.

Prin acţiunile sale ASTRU Cluj urmăreşte formarea intelectuală, morală şi spirituală a tineretului, promovarea ecumenismului, redescoperirea şi asumarea valorilor spiritualităţii răsăritene, trăirea şi practicarea carităţii creştine.

Din activităţile noastre putem aminti: întâlniri cu caracter liturgic - formativ în cadrul cărora tinerii greco-catolici clujeni au avut ocazia să se cunoască ÅŸi să colaboreze mai bine; seri de rugăciune multiconfesională care au demonstrat că toleranÅ£a religioasă este un deziderat tangibil; vizite în protopopiatele Eparhiei, conferinÅ£e ÅŸi dezbateri pe diverse teme de interes pentru tineri; Ziua Tânărului Catolic; ÃŽntâlnirile eparhiale; pelerinaje, cursuri de formare care favorizează întâlnirea dintre reprezentanÅ£ii organizaÅ£iilor ASTRU din Å£ară, lucru benefic pentru a face schimb de experienÅ£e, pentru o cunoaÅŸtere mai bună a resurselor, activităţilor, proiectelor ÅŸi dificultăţilor cu care se confruntă fiecare; proiectele “ÃŽmpreună pentru o viaţă mai bună”, ne-au permis o mai bună percepÅ£ie a realităţii sociale în care trăim.

Membri ASTRU Cluj sunt tineri obişnuiţi, cu multă energie şi dorinţă de a fi utili Bisericii, tineri care învaţă să-şi asume responsabilităţi şi să fie membri ai unei echipe, tineri dornici de a cunoaşte oameni şi de a-şi face prieteni.

Suntem conştienţi că noi, tinerii, suntem atât prezentul cât şi viitorul Bisericii noastre. Timpul este al nostru şi este datoria noastră să-l oferim mai departe, însoţit de experienţa unei vieţi creştine cât mai coerente, generaţiilor care ne urmează.

[1] Cfr. Decretului Conciliului Vatican II despre apostolatul laicilor Apostolica Actuositatem

[2] Viorica Lascu (n. Borza) - manuscris mărturie despre Alexandru Borza; arhiva personlă a doamnei profesoare Viorica Lascu.

[3] Statutele Federalei şi statutele tip pentru organizaţiile locale, Institutul de arte grafice Ardealul, Cluj, 1932

[4] Hotărârea 2100/1932 Mitropolia de Alba Iulia şi Făgăraş

[5] Astru - Revista naţională creştină, nr. 1, 1933.

[6] Buletinul AGRU, nr.3 , martie, 1934.

[7] Idem.

[8] Idem.

[9] Buletinul AGRU, septembrie-octombrie 1937

[10] Buletinul AGRU, februarie-martie 1939,

[11] Idem.

[12] Scrisoare Dr. Petru Pitea către Dr. N. Pop, arhiva personală a dr. Petru Pitea.

[13] Astru ÅŸi neamul în “ÃŽNDREPTAR, foaie pentru gând ÅŸi faptă creÅŸtinească”

Lecturi:2927
Inapoi la inceputul paginii