Credinţa noastră, viaţa noastră

Autor: Cârja Ioan
Teme: Istorie, Recenzii

Titlu: Fede e martirio. Le Chiese orientali cattoliche nell’Europa del Novecento,
Atti del convegno di storia ecclesiastica contemporanea
(Città del Vaticano, 22 - 24 ottobre 1998)
Coordonatori: Aleksander Rebernik, Gianpaolo Rigotti, Michel Van Parys, O. S. B.
Colecţia: -
Editura: Libreria Editrice Vaticana
Data publicării: 2003
Locul publicării: Città del Vaticano
Număr de pagini: 510
Format: X mm
ISBN: 88-209-2783-7

Publicat sub patronajul CongregaÅ£iei pentru Biserici Orientale, volumul reuneÅŸte, aÅŸa cum reiese ÅŸi din titlu, comunicările prezentate în cadrul simpozionului de istorie ecleziastică contemporană, desfăşurat la Vatican în zilele de 22 - 24 octombrie 1998. Simpozionul ÅŸi împreună cu el volumul Fede e martirio … prezintă pe lângă importanÅ£a ÅŸtiinÅ£ifică incontestabilă ÅŸi o relevanţă istorică ÅŸi spirituală de o anvergură mai largă: reconstituirea memoriei Bisericilor catolice de rit oriental de-a lungul secolului XX, Biserici care ÅŸi-au asumat o dimensiune martirică incontestabilă în confruntarea cu regimurile totalitare atee ale acestui secol. ÃŽn acest sens, cardinalul Ignace Moussa I Daoud, prefectul CongregaÅ£iei pentru Biserici Orientale, afirmă în prefaÅ£a volumului: "Adunarea studiilor ÅŸi a mărturiilor dedicate istoriei credinÅ£ei ÅŸi a suferinÅ£ei Bisericilor orientale catolice din Europa în secolul XX este fructul unui Colocviu organizat de CongregaÅ£ia pentru Biserici Orientale în luna octombrie 1998. IniÅ£iativa a dorit să încurajeze aceste Biserici, victime ale regimurilor politice totalitare inspirate din ateism, să înceapă sau să dezvolte o muncă de recuperare a propriei memorii istorice".

Ca structură, volumul, după prefaţa deja menţionată, se desfăşoară pe trei părţi: Le Chiese (I), Gli Archivi (II), I Progetti (III), urmate de o Anexă ce cuprinde documente (în facsimil) din Arhiva Congregaţiei pentru Biserici Orientale, în timp ce finalul cuprinde programul colocviului, urmat de Indicele de nume de persoane, Indicele de nume de locuri, Lista documentelor reproduse în anexă, Indicele volumului.

Descoperim în prima secÅ£iune, de departe cea mai consistentă din întreg volumul, o radiografie a istoriei Bisericilor catolice de rit latin ÅŸi oriental în secolul XX, de pe un areal spaÅ£ial deosebit de vast, ce acoperă Europa de sud-est ÅŸi fosta Uniune Sovietică. Spicuim câteva titluri de articole cuprinse în această secÅ£iune: Le Chiese orientali cattoliche d’Europa nella storia del Novecento (Roberto Morozzo della Rocca), La Chiesa greco-cattolica bielorussa (Siarhiej Gajek, Siarhiej Ablamejka), La Chiesa cattolica in Grecia (Katherine Douramani), La Chiesa cattolica bizantina albanese (Nik Pace), La Chiesa romena. Il camino verso l’unità (Octavian Bârlea), La Chiesa romena unita. Persecuzione e ricostruzione di un’identità (Cesare Alzati), La Chiesa greco-cattolica dell’ex Cecoslovacchia (Cyril Vasil’), La Chiesa greco-cattolica ungherese (István Ivancsó) etc. A doua secÅ£iune, dedicată arhivelor, este semnificativă pentru demersul cultural-spiritual ÅŸi istoriografic mai larg, în care au dorit să se înscrie atât simpozionul cât ÅŸi volumul de faţă: depistarea ÅŸi introducerea în circuitul ÅŸtiinÅ£ific a documentaÅ£iei de arhivă referitoare la Bisericile catolice de rit oriental, în special a celor care au avut parte de o "istorie dificilă" de pe urma confruntării cu totalitarismul comunist. Cel mai valoros ÅŸi mai interesant, în cadrul acestei secÅ£iuni este, fără nici o îndoială, studiul semnat de Gianpaolo Rigotti, profesor la Institutul Pontifical Oriental din Roma ÅŸi arhivist la CongregaÅ£ia pentru Biserici Orientale, care deÅ£ine totodată ÅŸi calitatea de coordonator al volumului. Acest material intitulat: L’archivio della Congregazione per le Chiese Orientali: della Costituzione apostolica Romani Pontifices (1862) alla morte del card. Gabriele Acacio Coussa (1962) oferă, pe lângă o retrospectivă istorică succintă, întreaga structură ÅŸi modul de organizare a acestei arhive, aÅŸa încât îşi vădeÅŸte utilitatea inclusiv sub aspect practic, putând fi folosit ca îndrumător. Prezentând structura acestui fond, Rigotti sugerează faptul că recuperarea memoriei Bisericilor orientale catolice, în dimensiunea ei documentară nu poate ocoli investigarea documentelor existente în arhiva CongregaÅ£iei pentru Biserici Orientale. SecÅ£iunea mai cuprinde studii referitoare la valoarea ÅŸi utilitatea altor fonduri arhivistice pentru cercetarea subiectului, cum sunt: arhiva Companiei lui Isus (studiu semnat de Joseph Cock), arhiva generală a CongregaÅ£iei părinÅ£ilor RedemtoriÅŸti (semnat de Hernán Arboleda Valencia), arhivele Ordinului basilian al Sfântului Iosafat ÅŸi a Bisericii greco-catolice bieloruse ÅŸi ucrainiene (Porfirio Pidručnyj), arhiva generală a Ordinului Predicatorilor (Ramón Hernández), arhivele AsumpÅ£ioniÅŸtilor (Jean-Paul Périer-Muzet). ÃŽn fine, cea de-a treia secÅ£iune cuprinde doar trei studii: The Institute of Church History of the Lviv Theological Academy (Borys Gudziak), Dalle profondità verso l’alto. I romeni d’oggi (Octavian Bârlea), Il libro dei testimoni. Il martirologio ecumenico della comunità monastica di Bose (Riccardo Larini).

Remarcăm, în treacăt, în cuprinsul acestui volum, existenţa a trei materiale dedicate istoriei Bisericii greco-catolice româneşti, unul fiind semnat de un nume devenit de acum "clasic" în istoriografia italiană, ca urmare a preocupărilor susţinute în direcţia temelor de istorie bisericească română: profesorul Cesare Alzati de la Universitatea din Pisa. În altă ordine de idei, trebuie spus că apariţia volumului are o triplă semnificaţie. Prima ar consta în faptul că omagiază, dimpreună cu simpozionul ale cărui lucrări le publică, memoria unor Biserici care şi-au purtat demn Crucea martiriului, în confruntarea cu regimurile comuniste ale secolului XX. O a doua relevanţă, direct legată de precedenta, ar fi aceea de "manifest" istoriografic, întrucât scoate în evidenţă nevoia reconstituirii documentare şi interpretative, a istoriei contemporane a Bisericilor catolice de rit oriental. În al treilea rând, studiile publicate sunt posibile exemple sau modele de scriere a acestei istorii, ocultată sau refuzată până nu demult, a acestor Biserici în secolul XX.

Această iniţiativă a Congregaţiei pentru Biserici Orientale de la Vatican, care se doreşte a fi un imbold, în acelaşi timp, pentru toate Bisericile catolice de rit oriental, ieşite din traumatizanta "noapte totalitară", de a se preocupa fiecare în parte de reconstituirea propriei istorii, rezonează în chip fericit cu o direcţie de cercetare ce s-a înfiripat în istoriografia românească a ultimilor 15 ani. O direcţie de cercetare axată precumpănitor pe istoria ecleziastică modernă şi contemporană, în cadrul căreia istoria Bisericii Române Unite constituie o temă de cercetare favorită.

Lecturi:2309
Inapoi la inceputul paginii