Credinţa noastră, viaţa noastră

Autor: Rus Cristian
Teme: Spiritualitate, Teologie

Deseori mistica foloseÅŸte un limbaj poetic, potrivit adevărului divin care este bun, frumos, plăcut ÅŸi deci trebuie prezentat cu bunătate, frumuseÅ£e ÅŸi ascultat cu dragoste. Un astfel de limbaj poetic îl are prin excelenţă Sfântul Efrem Sirul, Părinte al Bisericii născut în jurul anului 306 la Nisibi în Siria.

Efrem nu scrie doar pentru a specula sau doar din plăcere. Folosindu-se de speculaÅ£ie, învăţătura sa are o însemnătate practică, un mesaj pastoral care presupune o atitudine de luat ÅŸi o decizie de urmat înaintea mesajului adus de Hristos. În ceea ce urmează ne vom opri asupra analogiei pe care autorul nostru o face în legătură cu Sfânta Euharistie.

Efem observă atitudinea pedagogică a lui Hristos care, în inteligenÅ£a Sa divină, îi pregăteÅŸte pe oameni pentru mult mai mult decât o minune pe care El o săvârÅŸeÅŸte la Cana din Galileia sau în pustiu la înmulÅ£irea pâinilor (Mt 13-21; 15, 32-38). Autorul nostru sirian face o analogie între minunea făcută de Isus la Cana Galilei, prin transformarea apei în vin, ÅŸi Cina cea de taină unde transformă vinul în propriul sânge. O altă analogie pe care el o face e cea a înmulÅ£irii pâinii în pustiu cu cea a transformării pâinii în chiar Trupul lui Hristos. Dintr-o pâine mică Domnul nostru făcuse pâine în abundenţă în deÅŸert. Åži la Cana, El schimbă apa în vin (Ioan 6, 1-13; 2, 1-11). Cristos se foloseÅŸte de această pedagogie tocmai pentru a obiÅŸnui gurile mulÅ£imii cu pâinea ÅŸi vinul Său până când va veni timpul ca El să le dea lor chiar sângele ÅŸi trupul Său. El i-a făcut [pe oameni] să prindă gustul pâinii abundente ÅŸi a vinului trecător pentru a-i provoca să dorească abundenÅ£a Trupului ÅŸi Sângelui dătător de viaţă.[*]

Un alt aspect asupra căruia meditează Sfântul Efrem este cel al gratuităţii Sfintei Euharistii. Isus, spune părintele sirian, ar fi putut cere bani în urma înmulÅ£irii pâinilor în deÅŸert. A da de mâncare la mai bine de 5000 de oameni, în afară de femei ÅŸi copii, ar fi însemnat o "afacere bună". De asemenea ar fi putut profita ÅŸi de situaÅ£ia critică a mirilor, care într-un moment aÅŸa de important, au rămas fără vin. Însă Isus le dăduse lor în mod gratuit lucruri pe care cu preÅ£ ar fi putut să le cumpere de la El; dar nu le-a vândut lor ceea ce ei puteau să cumpere pentru ca ei să ÅŸtie că nu se cere de la ei preÅ£ul unui lucru, [preÅ£] pe care ei nu-l aveau. Putea să pună preÅ£ pe pâinea ÅŸi vinul Său dar nu pe Trupul ÅŸi Sângele Său. De fapt, cine ar putea să cumpere Sfânta Euharistiei!?! Oferind în mod gratuit pâinea ÅŸi vinul, Hristos ne îndeamnă să luăm acea comoară fără preÅ£. Domnul a ÅŸtiut să ne atragă prin lucrurile care plac gurii (pâinea ÅŸi mai ales vinul) pentru a ne atrage către ceea ce ne dă viaţă sufletului.

O consecinţă a "gustării" vinului este cea a veseliei. Spune Sfantul nostru că, El [Hristos] făcuse vinul care îi înveseli pe invitaÅ£i pentru a le arăta că Sângele Său va înveseli toate popoarele. Toate bucuriile sunt legate de vin ÅŸi toate rascumpărările sunt legate de misterul sângelui.

O altă consecintă a vinului este cea de a transforma. ExperienÅ£a unui pahar de vin în plus nu e un lucru ne mai întâlnit, rar experimentat ÅŸi greu de explicat. Parcă după un pic de vin suntem alÅ£ii. Vedem lucrurile altcumva. Åži de acest fapt Efrem Sirul se foloseÅŸte pentru a ne explica în ce măsură adevăratul Vin ne transformă. Dăduse vinul excepÅ£ional care transformă mintea (tar’ita) pentru ca să ÅŸtim că El le oferă să bea învăţătura care transformă mintea. Mintea nu este aici doar raÅ£iunea ci locul discernimentului unde se cerne binele de rău.

În aceste dimensiuni totul se transformă. Apa primeÅŸte o dimensiune sacramentală în taina Botezului, vinul nu mai este vin în taina Euharistiei, poruncile din Vechiul Testament vin respectate în lumina lui Hristos unde "ochi pentru ochi ÅŸi dinte pentru dinte" (Iesire 21, 24) devine acum "cine te loveÅŸte peste obrazul drept întoarce-i ÅŸi pe celălalt" (Mt. 5, 39).

Note

[*] Textele lui Efrem Sirul sunt preluate din traducerea manuscrisă a Părintelui Profesor Pierre Yousif făcută din siriană în italiană a lucrării Commento sul Diatessaron, XII, Testo VI – Eucaristia, Cana e la moltiplicazione dei pani

Lecturi:2122
Inapoi la inceputul paginii