România: informaţie şi ecumenism prin intermediul web-ului
Autor: Radu Marcel Capan
Teme: Interviuri
La începutul acestui an Radu Capan, cel care se ocupă de bunul mers al situl Catholica.ro, a descris Agenţiei de ştiri Zenit modul în care a luat naştere şi s-a dezvoltat activitatea din jurul sitului de ştiri catolice în interviul "Romania: informazione ed ecumenismo via web" (România: informaţie şi ecumenism prin intermediul web-ului). Articolul a fost publicat şi în ziarul Osservatore Romano sub forma în care a apărut la sfârşitul lunii august pe situl zenit.org . Vă redăm mai jos forma în română a interviului.
- Când a fost creat situl, de ce şi care au fost motivele la început?
- Mi-am început activitatea online în 1999, după istorica vizită a Papei Ioan Paul al II-lea în România. Am început să urmărim ce se întâmplă în Biserica Universală, să traducem şi să oferim astfel în limba română ştiri externe. Tocmai începea Jubileul Anului 2000, aşa că a fost timpul perfect: multe evenimente importante şi un interes mare. Cum presa seculară românească, într-o ţară majoritar ortodoxă, nu a fost prea interesată de Jubileu, munca noastră pe internet a oferit cea mai complexă informare despre evenimentele de la Vatican şi în general din lumea catolică. Presa catolică a început să ne citeze tot mai des, iar unele publicaţii şi-au bazat chiar în totalitate paginile de ştiri pe fluxul nostru, ceea ce ne-a încurajat. Am continuat să facem ştiri săptămânal, cam douăzeci.
În cele din urmă, în toamna anului 2001 am decis să facem marele pas: ştiri zilnice. Şi pentru ca să evidenţiem ştirile le-am scos din vechiul sit, la 24 ianuarie 2002 lansând Catholica.ro, dedicat exclusiv informării. A fost un pas inspirat, după cum a dovedit-o creşterea şi mai rapidă a interesului pentru ştiri. Am continuat să publicăm şi transmitem ştirile prin email, zilnic (8-10 ştiri), iar numărul vizitatorilor şi abonaţilor a crescut zi de zi. Pe lângă ştiri am avut de la început ediţiile speciale, în care transmitem discursuri şi predici papale, precum şi cu documentele magisteriale (mesaje pentru Zilele Mondiale, enciclice, exortaţii, scrisori apostolice, scrisori pastorale…). După doar câteva luni de la înfiinţare, Catholica.ro a fost analizat de Conferinţa Episcopală Română care şi-a declarat suportul, recomandându-l credincioşilor ca sursă de informare.
- Vă ocupaţi numai de situl Catholica.ro sau aveţi alte activităţi care sunt strâns legate de aceasta?
- Înainte de a începe Catholica.ro m-am ocupat de un sit specific greco-catolic. Continui să mă ocup de două situri dedicate Bisericii Greco-Catolice, dar şi de altele, cu specific catolic sau generic creştin. Mai întâi din Catholica.ro s-a desprins un alt sit: ProFamilia.ro. Am constatat interesul cititorilor pentru conţinut formativ, dincolo de cel informativ. În toamna lui 2003 am decis să lansăm ProFamilia.ro, un sit care conţine foarte multe materiale pe diverse teme (cateheze, meditaţii, predici, rugăciuni, materiale pentru părinţi şi pentru copii, recenzii de filme şi altele). Astfel ambele situri se ocupă de informare şi formare, dar Catholica.ro pune accentul pe informare, iar ProFamilia.ro pe formare.
Din dorinţa de a încuraja prezenţa online a Bisericii Catolice, în decembrie 2002 am lansat CNet.ro (Catholica NETwork), care a ajuns astăzi să găzduiască aproape o sută de situri catolice, majoritatea parohiale. Mai mult, CNet.ro are şi un blog dedicat recenziilor de programe, situri, jocuri, unde, deşi tema este seculară, abordarea se face folosind filtrul creştin. Pentru mulţi este o surpriză să vadă un sit catolic dedicat tehnologiei, lumii IT, dar noi ştim că a fi catolic nu se limitează la comportamentul între pereţii bisericii şi de aceea prin ProFamilia.ro şi CNet.ro am încercat să punem o amprentă creştină şi altor aspecte ale vieţii. Ca să răspund în sfârşit întrebării, mă ocup de câteva zeci de situri: unele cu actualizare zilnică, altele cu actualizare săptămânală, lunară sau ocazională.
- Care este, în general, numărul de accesări şi numărul celor înscrişi pe site?
- Când am pornit în ianuarie 2002 mă uitam la statistici şi mă bucuram când vedeam că aveam 10 vizitatori pe zi. Să nu uităm că România e o ţară majoritar ortodoxă şi în 2002 eram încă în vremea conexiunilor dial-up. Între timp numele Catholica.ro a devenit mai cunoscut şi tot mai mulţi români au acces la internet, majoritatea acum cu conexiuni permanente. Dacă la început cam 70% dintre vizitatori erau românii din diasporă, astăzi peste 80% sunt românii din România. Astăzi avem cam două mii de vizitatori unici pe zi, în zilele "calme". La evenimente majore (precum moartea Papei Ioan Paul al II-lea) am avut chiar 5-10.000 de vizitatori unici pe zi, ceea ce a creat probleme serverului nostru modest. În plus avem înspre două mii de abonaţi, care primesc prin email ştirile şi ediţiile speciale.
- Ce dificultăţi întâmpinaţi în a organiza zi de zi noutăţile, ştirile, pentru ca situl să ofere un serviciu de informare religioasă?
- La început problema a fost lipsa ştirilor interne. Era mult mai uşor să scriem despre ce face Papa sau ce se întâmplă într-o Biserică Catolică locală de la sute de mii de kilometri depărtare (traducând de la agenţii catolice internaţionale) decât despre un eveniment întâmplat la noi în ţară. Era vremea când o ştire se rezolva dând telefoane iar fotografiile trebuiau scanate. Vremuri apuse din fericire. Astăzi sunt adesea zile când numărul ştirilor interne îl depăşeşte pe cel al ştirilor externe. În timp s-a creat un anumit reflex din partea unor Dieceze şi Eparhii, care ne transmit automat ştiri plus câteva poze digitale de la evenimente importante. Munca noastră veche de a scrie ştiri s-a transformat astăzi într-o muncă de selecţie. Categoric e mult mai uşor şi oglinda oferită de ştiri este mult mai bună.
Dar nu perfectă. Din păcate nu toate Diecezele şi Eparhiile au sit propriu sau oferă ştiri. De fapt nu toate au birou de presă. Astfel se nasc anumite dezechilibre, unele zone fiind mai prezente în ştiri decât altele, deşi evenimente importante se petrec peste tot. Dar suntem încrezători că în timp vom ajunge la echilibrul dorit.
- După experienţa voastră în informarea religioasă, care sunt dificultăţile minorităţii greco-catolice într-o ţară majoritar ortodoxă?
- Cred că orice minoritate se confruntă cu problema auzirii vocii ei. Din păcate glasul Bisericii Greco-Catolice răzbate greu în societatea românească. Pe de o parte e vina noastră, dar pe de altă parte există un mare dezinteres pentru ce avem noi de spus, iar uneori există un interes dar într-un sens negativ, de a murdări faţa Bisericii sau a-i astupa vocea. Numirea recentă a unui Episcop greco-catolic în capitala ţării ar putea schimba însă situaţia. Cert este că a fost o vreme când despre Biserica Greco-Catolică se vorbea doar când erau conflicte privind proprietatea cu Biserica Ortodoxă. Înfiinţarea birourilor de presă în mai multe Eparhii, precum şi munca noastră online, a făcut ca lumea necatolică să descopere că greco-catolicii nu au doar interese patrimoniale ci au atâtea evenimente fericite: sfinţiri de biserici, hirotoniri de preoţi, întâlniri de tineret, conferinţe, pelerinaje şi altele. Astăzi prezenţa în presă a Bisericii Greco-Catolice - a Bisericii Catolice în general - este mai bună, dar situaţia este perfectibilă.
- Oferiţi informaţii ce îi privesc pe greco-catolici şi pe romano-catolici sau pentru anumite ocazii oferiţi şi informaţii despre creştinii ortodocşi?
- Desigur! De când am început serviciul de ştiri am avut o rubrică dedicată Bisericii Ortodoxe şi una dedicată altor Biserici (din familia protestantă). Avem mulţi abonaţi ortodocşi, inclusiv publicaţii şi clerici ai acestei Biserici. Am căutat să includem în fluxul nostru de ştiri toate evenimentele majore - despre care am ştiut - din Biserica Ortodoxă. Putem vorbi de o bună colaborare între principalul serviciu de ştiri catolic şi cel ortodox - chiar dacă nu a existat niciodată vreo înţelegere explicită - fiecare preluând de la celălalt ştirile pe care le consideră important de comunicat publicului propriu. Reflectarea vieţii celorlalte Biserici, născute din Reformă, este însă mai problematică din lipsa surselor. Când primim însă comunicate importante (despre alegerea unor noi şefi de cult de exemplu) le publicăm întotdeauna.
- Despre situl dv. se poate vorbi că face ecumenism? Ce rol are în decursul zilelor acestea când se face Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor?
- Pe lângă rubrica dedicată Bisericii Ortodoxe din România şi celorlalte culte de la noi, avem şi o rubrică numită Ecumenism. Acolo prezentăm ştiri din viaţa Bisericilor necatolice de pe alte meleaguri precum şi iniţiativele ecumenice ale Bisericii Catolice. Cititorii noştri află astfel despre viaţa Bisericii Ortodoxe Ruse, a Patriarhiei Constantinopolului, a Comuniunii Anglicane, despre dialogurile teologice oficiale… Cred că cel mai important ecumenism pe care îl fac ştirile Catholica.ro este cel al prezentării echilibrate a Bisericii Catolice. Există suficiente prejudecăţi relativ la Biserica Catolică, dar cine urmăreşte ştirile noastre are ocazia să descopere o imagine mai apropiată de realitate, în care nici inchiziţia spaniolă şi nici scandalurile cu pedofilia nu sunt cele definitorii.
La moartea Papei Ioan Paul al II-lea am deschis o pagină în care vizitatorii puteau să îşi scrie propriile gânduri. Am fost impresionaţi de mulţimea necatolicilor care au scris foarte frumos despre cel care în 1999 ne-a vizitat ţara. Şi sunt sigur că numărul necatolicilor care percep tot mai corect viaţa şi învăţătura Bisericii Catolice este în creştere. Nu este doar rodul Catholica.ro, dar cu siguranţă avem o contribuţie. Cât priveşte Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor, în această perioadă reflectăm desigur cât putem mai mult din diversele iniţiative locale.
- Cum puteţi descrie, în câteva rânduri, statutul sau idealurile care vi le-aţi propus la început şi evoluţia până acum, care sunt acum perspectivele pentru viitor?
- Ne-am dorit să folosim internetul pentru informare şi formare… şi aceasta facem. Tocmai am împlinit şase ani de Catholica.ro şi deja vorbim de o obişnuinţă şi nu despre un început. Problema este că activitatea noastră este prea extinsă pentru "personalul" implicat (două persoane, lucrând împreună cu soţia la toate siturile) şi visurile prea multe. Avem numeroase proiecte de viitor, dar nu am vrea să sufere calitatea serviciilor actuale. La Catholica.ro cel mai mult ne-am dori să putem să transmitem ştiri şi în alte limbi (italiană, engleză). Am avut pentru o perioadă ştiri în limba italiană, dar susţinerea financiară a încetat apoi.
- Cum menţineţi pe picioare şi cu cine reuşiţi să faceţi acest serviciu şi ce dificultăţi întâmpinaţi din punct de vedere economic?
- Ca proiect recunoscut de Conferinţa Episcopilor Catolici din România, ne bucurăm de un sprijin financiar din partea unor Dieceze şi Eparhii. Sprijinul financiar acoperă însă doar 30-40% din necesar. Este apoi ajutorul financiar al abonaţilor şi vizitatorilor, prin donaţii, care acoperă de regulă cheltuielile de ordin tehnic. Restul este acoperit, încă, de Eparhia în care ne desfăşurăm activitatea, Eparhia de Cluj-Gherla, prin înţelegerea pe care ne-o arată Preasfinţitul Florentin Crihălmeanu. Practic însă, din punct de vedere financiar, mergem într-o continuă pierdere, mai ales că de mai bine de un an am achiziţionat încă două servere pentru a face faţă extinderii. Sunt momente în care ne temem că va trebui să punem punct activităţii noastre pe internet, dar până acum Domnul ne-a scos mereu la liman şi de aceea continuăm. Trăim cu speranţa că va veni ziua când dimensiunea formativă, pastorală chiar, a acestor situri de care ne ocupăm va fi mai bine conştientizată şi va exista susţinerea financiară poate chiar pentru extinderea echipei, de care ar fi atât de mare nevoie.
Lecturi:2218
Inapoi la inceputul paginii
Impartasiti-ne opinia Dvs
Teme